dontmissthetrain.

mot: cand trec pe langa o gara, sau un tren de jucarie dintr-o vitrina a unui magazin de jucarii ma gandesc la mot.

.

mot: cand cineva ma intreaba de ceva vreme ce cadou, ce jucarie e asa mai ideala e pt un copilas eu zic un tren si ma gandesc iar la mot.

. 

mot: trenurile miros a iarba si inghetata de menta cu ciocolata. si au gust de lapte cu fulgi de cereale cu miere.

.

.

.

.

T.I.M.

ACEST POST ESTE FICTIV SI TREBUIE TRATAT CA ATARE. ORICE ASEMANARE CU PERSONAJE SAU INTAMPLARI REALE ESTE PUR INTAMPLATOARE SI NEINTENTIONATA.

.

.

a fost odata ca niciodata o mica fetita pe nume Cristinica. Cristinica se ducea in fiecare zi la gradinita, unde se juca de dimineata pana seara sau pana isi baga toti colegii si educatoarea in spital.

dar intr-o zi insorita de primavra tatal Cristinicai, Lordul Vasile, a fost alungat din tinut, in urma unei rascoale a poporului. familia lordului a fost nevoita sa se mute in alt tinut si sa inceapa o viata noo.

Lordul Vasile si-a dat seama ca singurul mod in care isi poate ajuta familia, devenita acum saraca, este sa calatoreasca in Indii si sa faca comert cu mirodenii.

Lady Augustina, mama Cristinicai, nu a putut sa suporte o viata departe de preaiubitul ei sot si, gandindu-se ca nimic nu poate fi mai rau decat sa-si creasca singura cei doi plozi, s-a calugarit.

cu tatal plecat peste mari si tari si cu mama plecata si ea, cei doi copii s-au decis sa se ajute reciproc.

sora Cristinica, Radu, s-a inrolat in armata pe post de prostituata. i-a promis surioarei sale ca se va intoarce curand, dar dus a fost.

acum viata Cristinicai parea atat de sumbra incat nimeni nu mai vroia sa o ajute nici macar cu un banut, ca sa isi cumpere o bucatica de zlana. oamenii care o gazduiau au dat-o afara, crezand ca biata fetita e blestemata si, fara bani, fara adapost si fara familie, Cristinica si-a dat seama ca nu mai ramane decat un singur lucru de facut: sa bea.

s-a dezbracat Cristinica de zdrentele de pe ea, si-a dat cu noroi la ochi, neavand bani pentru un creion dermatograf si a pornit spre cea mai kul bodega din tinut, ”Cafeaua Piatra Dura”, unde a agatat un bosorog bogat cu care s-a casatorit peste o saptamana si au trait fericiti timp de doi ani, dupa care doar Cristinica a mai trait.