dontmissthetrain.

ACEST POST ESTE FICTIV SI TREBUIE TRATAT CA ATARE. ORICE ASEMANARE CU PERSONAJE SAU INTAMPLARI REALE ESTE PUR INTAMPLATOARE SI NEINTENTIONATA.

.

.

a fost odata ca niciodata o fetita obsedata sexual si nimfomana pe nume cristinica. parintii ei erau saraci, foarte saraci, si s-au gandit sa-i dea cristinicai cadou de craciun un pat, caci fata dormea pe podeaua umeda si plina de mucegai.

dar parintii ei saraci, foarte saraci, extrem de saraci n-aveau bani de pat, mai ales ca tocmai suferisera o pierdere ingrozitoare: le murise calul, singurul lor ajutor in gospodarie, singurul lucru de pret pe care il aveau. asa ca, cugetand parintii fetitei, au hotarat, impreuna cu surioara cristinica, radu, sa-i dea calul mort in loc de pat. macar asa sarmana cristinica nu va mai dormi pe podeaua jegoasa si prafuita.

mare bucurie ii facura cristinicai, care in sfarsit avea si ea un pat unde sa doarma. dar intr-o zi mama cristinicai intra in odaia fetei si o gasi goala pe perna.

“cristinica, muma, da-te jos de pe perna” ii spuse ea fetitei.

“acusica, muma”, raspunse cristinica, dar fata tot aluneca la loc pe perna cand incerca sa se ridice.

“ridica-te, acum!”.

“mami, dar tot alunec la loc”.

“de ce tot aluneca cristinica pe perna asta?” se intreba mama si se duse sa verifice.. dar mare-i fu uimirea cand vazu perna cea lunguiata pe care dormea cristinica. mama fetitei trebuia sa incerce si ea acea senzatie mirobolanta. si cum cristinica era incuiata in baie si tatal cristinicai, nea vasile era plecat cu surioara ei la o plimbare in noul lor mercedes sl roadster, tanti augustina realiza ca acela era momentul oportun pentru a-si pune in aplicare planul.

dar cristinica isi dadu seama ca mama ei o sa-i fure pernuta, pretioasa ei pernuta. si totusi era inchisa in baie. ce sa faca? ramanea un singur lucru de facut: sa iasa pe geam! ei, dar cum sa iasa ea asa goala pe geam? ii era rusine. si mai erau si in mijlocul iernii.

cristinica a cautat in zadar niste prosoape cu care sa se acopere, sau macar hartie igienica, dar nu avea asa ceva in baie, pentru ca parintii ei erau foarte saraci. asa ca a iesit goala afara, la minus 30 de grade. ei, dar ce sa vezi? ca de la etajul 3 pana jos era cale lunga si mai era si un copac, care a stat in calea integritatii fizice a cristinicai.

intre timp, nea vasile si radu ajunsesera acasa, caci noul lor mercedes sl roadster mergea iute. radu isi cauta mama, sa-i arate rochita roz cu sclipici si paiete aurii pe care i-o luase tasu, in loc sa ia paine si d-ale gurii.

“mami, mami, uite ce mi-a luat tati in loc sa ia paine si d-ale gurii” zise entuziasmata radu.

mama ei, alunecand pe perna din ce in ce mai repede ii zise fetei “pleaca de-aci si tine-l si pe tactu departe”.

numai o voce asa blanda ca a mamei o putea face pe radu sa il impiedice pe nea vasile sa intre in camera cristinicai care era de fapt o cripta in subsolul bordeiului familiei. nea vasile incerca sa-si vada sotia, dar radu nu-l lasa.

ei, dar ce sa vezi? cand nea vasile o apuca pe radu de par si-o dadu cu capu de pereti, care erau din balegar, ca altceva nu-si puteau permite, se auzi o bataie in bucata de poliuretan pusa in loc de usa. cristinica intra pe usa dar era de nerucunoscut. batuta, violata, fara un picior, cu viermi intre degetele de la piciorul ramas si cu melci urcand agale pe el, cu frunze in par si ramuri de copaci in urechi si cu un pumn de rame in mana, cristinica arata ca un copil normal

“imi pare rau, dar nu primim oameni fara casa la noi in palat” zise nea vasile, aranjandu-si grosul sau lant e aur la gat.

“dar tati, sunt eu, fiica ta, cristinica!”

radu o recunoscu dupa pretzatze.

“uite ce mi-a luat tati si tie nu” ii zise radu.

“mami se hatana cu perna mea in odaia mea mucegaita” ii spuse cristinica tatalui sau, ignorandu-si surioara si lua potaia, javra aia imputita pe care o hraneau cu muci, fiind foarte saraci, si si-o puse in loc de picior.

dintr-o data tatal o recunoscu, lua un cutit din bucatarie, singurul de altfel si isi omori sotia.

ccristinica era in sfarsit fericita.

si au trait in orgie pana la adanci batraneti.

activia! - daca-ti pasa ce bei.

activia! – cheia e la tine.

activia! – prietenii stiu de ce.

activia! – pisicile simt diferenta.

activia! – spune pe bune. 

activia! - un pic mai intepator. 

activia! -  pentru o respiratie rece ca gheata.

activia! -  don’t worry, there’s no sugar.

activia! -  grupul manechinelor care beau doar apa plata cu lamaie saluta activia.

activia! -  i’m lovin’ it.

activia! -  scump, doamna, scump. dincolo era mai ieftin.

activia! -  siguranta si incredere.

activia! -  consumul excesiv de alcool dauneaza grav sanatatii.

activia! -  connecting people.

activia! – dare for more. 

activia! – traieste fiecare clipa.

activia! – cea mai fina ciocolata. 

activia! – incalzeste inima. 

activia! – zboara, puiule, zboara. 

activia! – multsumesc, mami.

activia! – the future’s bright. the future’s activia.

ISTORIA PESTISORISMULUI ROMAN DE LA ORIGINI PANA IN PREZENT.

.

.

.

si atunci peStii a zis: “boema faptura cosmica, rogu-te in boemitatea ta organica, absolut de incomparabila, semnificativa prin sine si expresiva prin existenta ta, a-mi implini dorinta intensa a individualitatii limitative de a-mi evolua ascensorialul haos ale carui ondulatii crancene in extaz se vor afla cand imi vei implini umila ruga de a-mi aduce maine le scoala soaptele exactice aleclipei perfecte si fluide, erotice si metafizice, atribute ale constiintei, esentiale in natura ta, copiutele la info. rogu-ti barbarele explozii ale imperfectiunii sa-mi ierte suferinta pricinuita prin aceasta aproximare cognitiva a ineficacei puritati nelinistite in fiinta topita si tematoare.”.

faptura himerica ce-o privea evaporandu-se sub razele tremurande ale ideii vroia sa-i spuna ce simte inlauntrul sau. misterul era baza amintirii sale, a absolutei decaderi morale.

peStii continua: “stingandu-mi ultimele soapte ale dorintei imaculate de definitiva vesnicie, subtila retragere primavarateca a fapturii paradisiace intr-o baza de sentimente pierdute, o tristete strigata intr-un rece subteran al memoriilor imense ce te deceptioneaza, cluda, acea ezoterica faptura a sanului tau bland ce-n prisma noptii isi scoate masca si-ale sale senzualitati obosite se dezlantuie varsate ca o distanta nebanuita simtindu-se singura si incercand sa se dezvolte pe plan spiritual, ea incearca prin excelenta sa atinga absolutul in acea succesiune cromatica de regrete si melancolii, cerandu-mi sa te informez cu privire la doleanta sa de absolutism nemarginit in etica iubirii frematande, ea isi doreste sa poate sa strige intr-o concesiune a aparentelor, ea vrea caietul tau de chimie, sa ii raspunda ingerii indoieilor responsabile pentru iluziile spiritului sau liber , dezacordat de vulgaritatea urbana care va invinge infinitul si va distruge tot.”

gandirea bazelor comice, in schimbul de idei al gandurilor nule in entropia extazului sfarsit, balzacian si supraincarcat cu un numar de peste cinci prieteni dispusi sa iluzioneze poetii blestematii si  intr-o dicotomie a personalitatii himera verde-violet isi destupa gandurile asternandu-le pe un epitaf prafuit de amintitrea orgoliului incalculabil legat de dureri suferinde si omnifiate, la fel ca bucuriile, tristetile, eforturile, fireasca unicitate si deziluziile fosilice ale pesimismului.

peStii protesta. nu! ideea de victorie infectata de mediocritatea generala, goala si beata, istoria unei utopii ce dura de milenii nu putea lua sfarsit. peStii stie ca nu e reala. moarta sa va face loc unei noi istorii, unei revolutii inecate de imbecilii care vor totul.

peStii se va sacrifica pentru cauza sa. peStii va deveni un simbol al umbrelor pictate intr-un abis sinistru, ea va fi tendinta insasi.

IDEOLOGII DOMNADRIANISTICE IN ISTORIE – CELE TREI ELEMENTE DE BAZA ALE DOMNADRIANISMULUI.

.

.

.

            domnadrianismul reprezinta nucleul vietii in orice societate moderna. domnadrianismul a aparut in a doua jumatate a secolului XX si a reformat economia, cultura si stiintele sociale, repercursiunile sale ducand in mod direct la nasterea societatii ignifug-nihilistizatoare. eCStrem de supremul domn adrian a creat universul in care s-au nascut valorile acestei societati prin cele trei fenomene de baza, imprumutate azi de toti filosofii care il venereaza pe cel suprem.

vulgara societate ignifig-nihilistizatoare blameaza in mod odios fenomenele extrauterine de eructare, flatuare si oticnire.

voi trata, deci, in aceasta a doua teza de doctorat aceste trei subiecte controversate ale modernei societati bazate pe deseuri organice.

glorioasa oticnire, actiune suportata de entitati din toate categriile sociale, isi are originile in scrierea nietzscheniana “gotzen-dammerung oder wie man mit dem hammer philosophiert”, in care ilustrul nietzsche, in incercarile sale disperate de a intra in gratiile supremului domn adrian a incercat sa supuna omenirea unei torturi eCSorbitante ce are la baza elemente olovine. aceasta descoperire destul de recenta a facut furouri in lumea antropologiei moderne. oamenii de stiinta au debordat, in speranta de a intelege comportamentul uman primitiv, care dateaza, cel mai probabil, din mezozoicul timpuriu. primele rezultate au fost  deceptionante. lumea stiintei moderne a fost zguduita de o descoperire facuta de arheologi intr-un sit din gangul din fata curtii vechi. dupa indelungi cercetari esuate a venit vremea marilor descoperiri. bazandu-se pe schitele motorului cu aburi si pe izomeria de catena a carbonului, azotului, calciului, potasiului si fosforului, marii oameni de stiinta ai lumii au reusit sa introduca intr-o singura reactie aceste elemente chimice, iar rezultatul a fost supus reactiei cu olovina, produsul rezultant nefiind oticnirea de la care s-a pornit cercetarea.

eructatia, considerate in mod vulgar varianta orala a flatuatiilor umane sau canine, a fost un produs secundar al analizei chimice anterioare, el fiind primul rezultant al reactiei dintre olovina, acid clorhidric si diferite elemente organice. reactie tumultuoasa, eructatia sta deseori la baza regurgitarii, desi reprezinta doar rezultatul deglutitiei azotului, oCSigenului si a hidrogenului. eructatia poate evolua spre o ruta sau chiar o sincopa care se poate complica cu un abces in zona sternocleidomastoidiana.

flatulatiile sunt fenomene eCStreme, generate de hazarde antropice. nefiind in stransa legatura cu substantele olivine, ele nu reprezinta un mare interes pentru prezenta lucrare de doctorat. totusi merita amintite, in special datorita olmului specific. acest olm este folosit in medicina pentru tratarea unor afectiuni din cele mai diverse, printre care hirsutismul nazal, alopecia si des intalnitul proces de cariogeneza.

fenomenele de eructare, flatulatie si oticnire au devenit un simbol al intelectualitatii in societatea ignifug-nihilistizatoare, intrucat trivialitatea plebei nu accepta acest onanism continuu al activitatii cerebrale superioare, necesar in filosofarea asupra eCSistentei umane dar mai ales asupra gloriei desavarsite a conducatorului spiritual suprem, domnul adrian.